La Academia de
Ştiinţe a Moldovei şi-a ţinut lucrările Forumul moldo-român „Promovarea
participării comune la programele europene în domeniul ştiinţei şi educaţiei”,
organizat de Academia de Ştiinţe a Moldovei în parteneriat cu Ministerul
Educaţiei a Republicii Moldova, cu Ministerul Educaţiei Naţionale din România
şi Academia Română.
În premieră pentru Republica Moldova, dar şi pentru România, Forumul a întrunit directori ai instituţiilor de cercetare din România şi Republica Moldova, rectori ai instituţiilor superioare de învăţământ din ambele ţări, reprezentanţi ai Legislativului, membri ai Guvernului, în total 200 participanţi, evenimentul având drept scop consolidarea capacităților comune de accesare a fondurilor europene din domeniul cercetării-dezvoltării.
La Reuniune au participat prim-ministrul României, Victor Ponta; prim-ministrul Republicii Moldova, Iurie Leancă; ministrul Educaţiei din Republica Moldova, Maia Sandu; ministrul Educaţiei Naţionale din România, Remus Pricopie; ministrul delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică, Mihnea Costoiu; preşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Senatul României, Ecaterina Andronescu; acad. Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române, alte persoane oficiale.
Evenimentul a fost deschis de preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, acad. Gheorghe Duca, care a salutat oaspeţii cu căldură frăţească, adresând un „Bun venit şi REvenit!” la Chişinău, în Casă Mare a Ştiinţei, Educaţiei, Culturii şi Spiritualităţii din Republica Moldova. „Suntem în Casa elitei intelectuale de la Chişinău, care, de-a lungul deceniilor, a deşteptat, a luminat şi a călăuzit poporul său pe drumul lung, plin de spini şi pătimiri spre Libertate, spre victoriile de ordin lingvistic şi istoric din 1989, spre Independenţa din 1991, spre familia popoarelor europene, de unde a fost răpit şi ţinut ostatic mai bine de jumătate de secol”, a declarat în impresionantul său discurs, preşedintele AŞM. Academicianul a subliniat că şi după Independenţă, în această Casă a Academiei de Ştiinţe a Moldovei s-a făcut istorie, menţionând cele mai relevante evenimente care s-au desfăşurat în incinta AŞM şi care au avut cu adevărat o încărcătură istorică - prezentarea publică a Testamentelor spirituale privind Limba Română şi identitatea românească a moldovenilor de către marii poeţi ai Neamului: Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi şi Adrian Păunescu, Congresul mondial al eminiscologilor, adoptarea Hotărârârii, prin care savanţii au reamintit clasei politice că „denumirea corectă a limbii vorbite în R. Moldova este Limba Română” etc.
Preşedintele AŞM a subliniat că toate aceste evenimente şi fapte istorice enumerate, obligă de a continua drumul spre reîntoarcerea în spaţiul valorilor europene, a duce munca înaintaşilor noştri la bun sfârşit. „Pentru aceasta – pentru fapte concrete! – ne-am adunat astăzi aici, în Sala Azurie a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, la Forumul „Promovarea participării comune la Programele Europene în domeniul ştiinţei şi educaţiei” – ca să ne conjugăm eforturile, să ne consolidăm capitalul intelectual comun, să valorificăm capacităţile comune pentru educaţie, cercetare, dezvoltare şi să găsim soluţii inteligente pentru problemele social-economice cu care ne confruntăm, dar şi pentru noile provocări ale timpului”, a subliniat acad. Gheorghe Duca. Totodată, Domnia Sa a specificat că Reuniunea este prima acţiune de anvergură europeană a cercetătorilor moldoveni, este evenimentul care prefaţează anul 2014, exprimând speranţa ca acesta va da tonul tuturor victoriilor pe care le râvnim anul acesta.
Folosind această oportunitate, acad. Gheorghe Duca a formulat şi prezentat premierilor ambelor ţări un set de propuneri care vizează: Crearea unui fond de finanţare a activităţilor de pregătire pentru depunerea comună a proiectelor H2020; Elaborarea platformei comune de evaluare a instituţiilor de cercetare din Republica Moldova şi de expertiză a proiectelor ştiinţifice; Constituirea şi exploatarea infrastructurii de cercetare comună, cum ar fi, de exemplu, Clusterul Regional Inovativ de Imagistică Moleculară şi Structurală Nord-Est (IMAGO-MOL); Înființarea Consiliului Transfrontalier al Inovării – propunerea a fost abordată în cadrul concursului de asistență oficială pentru dezvoltare (ODA) din 2013.
În cuvântul său de salut, prim-ministrul Iurie Leancă şi-a exprimat convingerea că Forumul moldo-român va facilita stabilirea parteneriatelor între echipele de cercetători din Republica Moldova şi România. Totodată, premierul moldovean a expus certitudinea că experienţa României în integrarea plenară în Uniunea Europeană va fi un suport important pentru ca procesul de aderare a Republicii Moldova la standardele europene să fie cât mai facil pentru ţara noastră. Oficialul a afirmat că Republica Moldova are şcoli ştiinţifice poate mai puţin impresionante ca şi număr de cercetători, dar avansate la nivelul unor cercetări de nişă şi specializări. Şeful Executivului speră că proiectele de cercetare comună se vor bucura de finanţare din partea structurilor europene specializate şi vor demonstra înalte efecte de sinergie. „În acest sens, contăm şi în continuare pe sprijinul României în accesarea fondurilor disponibile pentru Republica Moldova în domeniul cercetării. Consider că formarea consorţiumurilor comune care să atace principalele preocupări comune pentru toţi europenii vor fi în beneficiul ambelor ţări, dar şi al întregii UE”, a declarat premierul Iurie Leancă.
La rândul său, prim-ministrul român Victor Ponta a mulţumit pentru invitaţia de a participa la deschiderea acestui eveniment extraordinar, dar nu înainte de a se întreba de ce a trebuit să treacă 25 de ani ca să aibă loc această întâlnire, sugerând ideea unei reuniuni de acelaşi fel, cât mai rapid, şi la Bucureşti şi stabilirea unui program de întâlniri constante, acesta fiind un lucru esenţial care trebuie făcut în urma acestui eveniment. „Astăzi, dumneavoastră, reprezentanţii celui mai înalt for academic şi universitar din România şi Moldova, puteţi să daţi un semnal că mediul academic, universitar şi de cercetare din Moldova se poate integra în Uniunea Europeană înainte chiar ca Republica Moldova să fie integrată şi cred că dacă veţi fi aceşti antemergători ai integrării europene pentru Moldova, va fi lucrul cel mai bun, pentru că, într-adevăr, o ţară se integrează într-un nou tip de societate, în primul rând, prin elite şi dumneavoastră reprezentaţi această elită academică şi universitară”, a subliniat premierul român. Victor Ponta a menţionat că dincolo de afirmarea unor principii şi valori esenţiale, România are dorinţa şi obligaţia de a sprijini drumul european al Moldovei, de a respecta decizia Republicii Moldova de a merge în această direcţie europeană, România are, în plus, dorinţa şi obligaţia de a face chiar mai mult decât face Uniunea Europeană şi de a face mai repede, pentru că Moldova are nevoie de sprijin, are nevoie de experienţe comune, mai mult şi mai repede decât se întâmplă astăzi.
„A crede în viitorul colaborării dintre România şi Moldova înseamnă a înţelege ideea că două naţiuni cu o istorie, limbaj şi culturi comune pot genera mai mult decât acel tip de sinergie care şi UE încearcă să-l inspire statelor membre”, a menţionat ministrul delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică, Mihnea Costoiu, iar faptul că Moldova este plasată acum pe traiectoria certă a UE ştiinţă şi tehnologie, acest Forum oferă oportunitatea extraordinară de a demara iniţiative cu impact fără precedent în cadru colaborării dintre România şi Republica Moldova. „Avem plăcerea ca o dată în plus, astăzi, la Chişinău, să dăm un nou impuls proiectului nostru comun de susţinere a drumului european al Republicii Moldova”, a mai declarat ministrul român, exprimând certitudinea că tot ce se va dezbate şi decide în cadrul Forumului la Chişinău, va fi continuat în toamnă, în cadrul ediţiei a II-a a Forumului la Bucureşti.
Comisarului European pentru Cercetare, Inovare şi Ştiinţă, Máire Geoghegan-Quinn a adresat un mesaj video de salut participanţilor la Forum, în care a remarcat ca Republica Moldova este prima tara din Parteneriatul Estic, asociata la PC7, iar Romania a fost primul stat membru care a lansat oficial Programul Orizont 2020. Totodată, Máire Geoghegan-Quinn a menţionat ca pentru Academia de Ştiinţe a Moldovei este important de a folosi oportunităţile oferite de acest forum pentru dezvoltarea sectorului ştiinţei şi educaţiei din Moldova.
Reflectând asupra faptului care ar fi cuvintele-cheie cu care va pleca de la acest Forum, ministrul Educaţiei Naţionale din România, Remus Pricopie şi-a notat trei - Viitor, Provocări şi Oportunităţi. Argumentând succint pe fiecare din acestea, oficialul român a remarcat că viitorul nu poate fi conceput fără cercetare şi educaţie, provocarea este UE, iar cea mai mare oportunitate este faptul că suntem împreună.
Ministrul Educaţiei din Republica Moldova, Maia Sandu a remarcat în alocuţiunea sa că acest eveniment este o oportunitate excelentă de stabilire a parteneriatelor mutual benefice între mediul educaţional, ştiinţific şi cel economic din Republica Moldova şi România, ţara care are deja o experienţă pe această coordonată şi rezultate pe măsură. „Această platformă de consolidare a parteneriatelor dintre noi sperăm să o explorăm şi să o extindem în beneficiul cetăţenilor şi societăţii din ambele ţări”, a menţionat oficialul.
Ministrul Educaţiei, Maia Sandu şi omologul său, Remus Pricopie au semnat, în cadrul Forumului, Programul guvernamental de cooperare şi asistenţă între Ministerul Educaţiei Republicii Moldova şi Ministerul Educaţiei Naţionale din România. Documentul prevede cadrul bilateral pentru acordarea de burse, organizarea unor stagii de formare pentru cadrele didactice, susţinerea mobilităţilor studenţeşti, promovarea colaborării directe între instituţiile de învăţământ superior, şcolile şi inspectoratele şcolare din cele două state, schimb de locuri în tabere şcolare etc. Acţiunile Programului vor fi realizate timp de trei ani.
După sesiunea în plen a Forumului au urmat alte trei sesiuni paralele, organizate în conformitate cu pilonii principali ai Programului Orizont 2020: Excelenţă ştiinţifică, moderată de dr. Mihai Şleahtiţchi, Consilier al Preşedintelui Republicii Moldova pentru Cultură, Învăţământ şi Ştiinţă şi acad. Păun Ion Otiman, Secretar General al Academiei Române; Leadership industrial, moderată de acad. Ion Tighineanu, prim-vicepreşedinte al AŞM şi Ecaterina Andronescu, preşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, Senatul Românie; Provocări societale, moderată de Tatiana Potâng, viceprim-ministru al Republicii Moldova şi Gigel Paraschiv, Secretar de Stat, Ministerul Educaţiei Naţionale din România.
Sursa: http://asm.md/?go=noutati_detalii&n=6003&new_language=0
În premieră pentru Republica Moldova, dar şi pentru România, Forumul a întrunit directori ai instituţiilor de cercetare din România şi Republica Moldova, rectori ai instituţiilor superioare de învăţământ din ambele ţări, reprezentanţi ai Legislativului, membri ai Guvernului, în total 200 participanţi, evenimentul având drept scop consolidarea capacităților comune de accesare a fondurilor europene din domeniul cercetării-dezvoltării.
La Reuniune au participat prim-ministrul României, Victor Ponta; prim-ministrul Republicii Moldova, Iurie Leancă; ministrul Educaţiei din Republica Moldova, Maia Sandu; ministrul Educaţiei Naţionale din România, Remus Pricopie; ministrul delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică, Mihnea Costoiu; preşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Senatul României, Ecaterina Andronescu; acad. Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române, alte persoane oficiale.
Evenimentul a fost deschis de preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, acad. Gheorghe Duca, care a salutat oaspeţii cu căldură frăţească, adresând un „Bun venit şi REvenit!” la Chişinău, în Casă Mare a Ştiinţei, Educaţiei, Culturii şi Spiritualităţii din Republica Moldova. „Suntem în Casa elitei intelectuale de la Chişinău, care, de-a lungul deceniilor, a deşteptat, a luminat şi a călăuzit poporul său pe drumul lung, plin de spini şi pătimiri spre Libertate, spre victoriile de ordin lingvistic şi istoric din 1989, spre Independenţa din 1991, spre familia popoarelor europene, de unde a fost răpit şi ţinut ostatic mai bine de jumătate de secol”, a declarat în impresionantul său discurs, preşedintele AŞM. Academicianul a subliniat că şi după Independenţă, în această Casă a Academiei de Ştiinţe a Moldovei s-a făcut istorie, menţionând cele mai relevante evenimente care s-au desfăşurat în incinta AŞM şi care au avut cu adevărat o încărcătură istorică - prezentarea publică a Testamentelor spirituale privind Limba Română şi identitatea românească a moldovenilor de către marii poeţi ai Neamului: Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi şi Adrian Păunescu, Congresul mondial al eminiscologilor, adoptarea Hotărârârii, prin care savanţii au reamintit clasei politice că „denumirea corectă a limbii vorbite în R. Moldova este Limba Română” etc.
Preşedintele AŞM a subliniat că toate aceste evenimente şi fapte istorice enumerate, obligă de a continua drumul spre reîntoarcerea în spaţiul valorilor europene, a duce munca înaintaşilor noştri la bun sfârşit. „Pentru aceasta – pentru fapte concrete! – ne-am adunat astăzi aici, în Sala Azurie a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, la Forumul „Promovarea participării comune la Programele Europene în domeniul ştiinţei şi educaţiei” – ca să ne conjugăm eforturile, să ne consolidăm capitalul intelectual comun, să valorificăm capacităţile comune pentru educaţie, cercetare, dezvoltare şi să găsim soluţii inteligente pentru problemele social-economice cu care ne confruntăm, dar şi pentru noile provocări ale timpului”, a subliniat acad. Gheorghe Duca. Totodată, Domnia Sa a specificat că Reuniunea este prima acţiune de anvergură europeană a cercetătorilor moldoveni, este evenimentul care prefaţează anul 2014, exprimând speranţa ca acesta va da tonul tuturor victoriilor pe care le râvnim anul acesta.
Folosind această oportunitate, acad. Gheorghe Duca a formulat şi prezentat premierilor ambelor ţări un set de propuneri care vizează: Crearea unui fond de finanţare a activităţilor de pregătire pentru depunerea comună a proiectelor H2020; Elaborarea platformei comune de evaluare a instituţiilor de cercetare din Republica Moldova şi de expertiză a proiectelor ştiinţifice; Constituirea şi exploatarea infrastructurii de cercetare comună, cum ar fi, de exemplu, Clusterul Regional Inovativ de Imagistică Moleculară şi Structurală Nord-Est (IMAGO-MOL); Înființarea Consiliului Transfrontalier al Inovării – propunerea a fost abordată în cadrul concursului de asistență oficială pentru dezvoltare (ODA) din 2013.
În cuvântul său de salut, prim-ministrul Iurie Leancă şi-a exprimat convingerea că Forumul moldo-român va facilita stabilirea parteneriatelor între echipele de cercetători din Republica Moldova şi România. Totodată, premierul moldovean a expus certitudinea că experienţa României în integrarea plenară în Uniunea Europeană va fi un suport important pentru ca procesul de aderare a Republicii Moldova la standardele europene să fie cât mai facil pentru ţara noastră. Oficialul a afirmat că Republica Moldova are şcoli ştiinţifice poate mai puţin impresionante ca şi număr de cercetători, dar avansate la nivelul unor cercetări de nişă şi specializări. Şeful Executivului speră că proiectele de cercetare comună se vor bucura de finanţare din partea structurilor europene specializate şi vor demonstra înalte efecte de sinergie. „În acest sens, contăm şi în continuare pe sprijinul României în accesarea fondurilor disponibile pentru Republica Moldova în domeniul cercetării. Consider că formarea consorţiumurilor comune care să atace principalele preocupări comune pentru toţi europenii vor fi în beneficiul ambelor ţări, dar şi al întregii UE”, a declarat premierul Iurie Leancă.
La rândul său, prim-ministrul român Victor Ponta a mulţumit pentru invitaţia de a participa la deschiderea acestui eveniment extraordinar, dar nu înainte de a se întreba de ce a trebuit să treacă 25 de ani ca să aibă loc această întâlnire, sugerând ideea unei reuniuni de acelaşi fel, cât mai rapid, şi la Bucureşti şi stabilirea unui program de întâlniri constante, acesta fiind un lucru esenţial care trebuie făcut în urma acestui eveniment. „Astăzi, dumneavoastră, reprezentanţii celui mai înalt for academic şi universitar din România şi Moldova, puteţi să daţi un semnal că mediul academic, universitar şi de cercetare din Moldova se poate integra în Uniunea Europeană înainte chiar ca Republica Moldova să fie integrată şi cred că dacă veţi fi aceşti antemergători ai integrării europene pentru Moldova, va fi lucrul cel mai bun, pentru că, într-adevăr, o ţară se integrează într-un nou tip de societate, în primul rând, prin elite şi dumneavoastră reprezentaţi această elită academică şi universitară”, a subliniat premierul român. Victor Ponta a menţionat că dincolo de afirmarea unor principii şi valori esenţiale, România are dorinţa şi obligaţia de a sprijini drumul european al Moldovei, de a respecta decizia Republicii Moldova de a merge în această direcţie europeană, România are, în plus, dorinţa şi obligaţia de a face chiar mai mult decât face Uniunea Europeană şi de a face mai repede, pentru că Moldova are nevoie de sprijin, are nevoie de experienţe comune, mai mult şi mai repede decât se întâmplă astăzi.
„A crede în viitorul colaborării dintre România şi Moldova înseamnă a înţelege ideea că două naţiuni cu o istorie, limbaj şi culturi comune pot genera mai mult decât acel tip de sinergie care şi UE încearcă să-l inspire statelor membre”, a menţionat ministrul delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică, Mihnea Costoiu, iar faptul că Moldova este plasată acum pe traiectoria certă a UE ştiinţă şi tehnologie, acest Forum oferă oportunitatea extraordinară de a demara iniţiative cu impact fără precedent în cadru colaborării dintre România şi Republica Moldova. „Avem plăcerea ca o dată în plus, astăzi, la Chişinău, să dăm un nou impuls proiectului nostru comun de susţinere a drumului european al Republicii Moldova”, a mai declarat ministrul român, exprimând certitudinea că tot ce se va dezbate şi decide în cadrul Forumului la Chişinău, va fi continuat în toamnă, în cadrul ediţiei a II-a a Forumului la Bucureşti.
Comisarului European pentru Cercetare, Inovare şi Ştiinţă, Máire Geoghegan-Quinn a adresat un mesaj video de salut participanţilor la Forum, în care a remarcat ca Republica Moldova este prima tara din Parteneriatul Estic, asociata la PC7, iar Romania a fost primul stat membru care a lansat oficial Programul Orizont 2020. Totodată, Máire Geoghegan-Quinn a menţionat ca pentru Academia de Ştiinţe a Moldovei este important de a folosi oportunităţile oferite de acest forum pentru dezvoltarea sectorului ştiinţei şi educaţiei din Moldova.
Reflectând asupra faptului care ar fi cuvintele-cheie cu care va pleca de la acest Forum, ministrul Educaţiei Naţionale din România, Remus Pricopie şi-a notat trei - Viitor, Provocări şi Oportunităţi. Argumentând succint pe fiecare din acestea, oficialul român a remarcat că viitorul nu poate fi conceput fără cercetare şi educaţie, provocarea este UE, iar cea mai mare oportunitate este faptul că suntem împreună.
Ministrul Educaţiei din Republica Moldova, Maia Sandu a remarcat în alocuţiunea sa că acest eveniment este o oportunitate excelentă de stabilire a parteneriatelor mutual benefice între mediul educaţional, ştiinţific şi cel economic din Republica Moldova şi România, ţara care are deja o experienţă pe această coordonată şi rezultate pe măsură. „Această platformă de consolidare a parteneriatelor dintre noi sperăm să o explorăm şi să o extindem în beneficiul cetăţenilor şi societăţii din ambele ţări”, a menţionat oficialul.
Ministrul Educaţiei, Maia Sandu şi omologul său, Remus Pricopie au semnat, în cadrul Forumului, Programul guvernamental de cooperare şi asistenţă între Ministerul Educaţiei Republicii Moldova şi Ministerul Educaţiei Naţionale din România. Documentul prevede cadrul bilateral pentru acordarea de burse, organizarea unor stagii de formare pentru cadrele didactice, susţinerea mobilităţilor studenţeşti, promovarea colaborării directe între instituţiile de învăţământ superior, şcolile şi inspectoratele şcolare din cele două state, schimb de locuri în tabere şcolare etc. Acţiunile Programului vor fi realizate timp de trei ani.
După sesiunea în plen a Forumului au urmat alte trei sesiuni paralele, organizate în conformitate cu pilonii principali ai Programului Orizont 2020: Excelenţă ştiinţifică, moderată de dr. Mihai Şleahtiţchi, Consilier al Preşedintelui Republicii Moldova pentru Cultură, Învăţământ şi Ştiinţă şi acad. Păun Ion Otiman, Secretar General al Academiei Române; Leadership industrial, moderată de acad. Ion Tighineanu, prim-vicepreşedinte al AŞM şi Ecaterina Andronescu, preşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, Senatul Românie; Provocări societale, moderată de Tatiana Potâng, viceprim-ministru al Republicii Moldova şi Gigel Paraschiv, Secretar de Stat, Ministerul Educaţiei Naţionale din România.
Sursa: http://asm.md/?go=noutati_detalii&n=6003&new_language=0
Ulterior,
forumiştii s-au întrunit în cadrul sesiunii de finalizare, în cadrul căreia au
avut loc discuţii, concluzii, recomandări care au făcut conţinutul unei
Rezoluţii a Forumului moldo-român.
No comments:
Post a Comment